Relația tumultuoasă dintre proprietatea intelectuală și inteligența artificială

Abstract

Lumea a fost substanțial schimbată de digitalizare. Big data, automatizare, Inteligența Artificială, au transformat și procesele creative, inovative, aducând dezvoltare și creștere economică, dar și potențiale riscuri pentru siguranța oamenilor. Nu există progres al societății fără creație și inovare. Însă, odată cu rapiditatea dezvoltării sistemelor de IA apar o multitudine de oportunități, dar în aceeași măsură și destule provocări.
Existența generatoarelor de text care pot crea opere din domeniul dreptului de autor, a sistemelor care ne oferă opere de artă imitative sau chiar noi, care pot crea muzică, sau pot să dezvolte software, roboți asistenți, sisteme de monitorizare a sănătății sau a emoțiilor, ne pun în situația de a ne întreba dacă IA este sau nu periculoasă pentru societate și pentru proprietatea intelectuală în special. Ultimii ani au arătat cât de departe poate merge creativitatea umană, dar și cât de ușor ne pot fi puse în pericol dreptul la viața privată sau securitatea.
Cine este autorul și cine deține drepturile de autor asupra creației? 
Cum poate fi evitat plagiatul, în condițiile în care sistemele de IA sunt programate să analizeze și să redea conținut deja existent?
Care este inventatorul și cum pot fi stabilite drepturile la brevetul de invenție?
Cum evităm prelucrarea volumelor mari de date, a datelor biometrice, a datelor sensibile?
Toate aceste întrebări pertinente au făcut obiectul multor articole de presă, cărți și studii, însă este cert că prezența IA în procesele creative naște probleme etice legate de modul în care aceasta trebuie gestionată. Și acest lucru nu este posibil decât prin adoptarea unor reglementări care să asigure utilizarea responsabilă a IA și printr-o armonizare rapidă a standardelor internaționale.