Drept de autor şi drepturi conexe. Drepturi patrimoniale de autor. Comunicare publică a operelor muzicale. Scop ambiental. Autorizaţia licenţă neexclusivă pentru utilizarea operelor muzicale

Abstract

În opinia Curţii, apelanta se află în eroare cu privire la noţiunea juridică de comunicare publică de opere muzicale, comunicarea publică fiind definită drept orice comunicare a unei opere, realizată direct sau prin orice mijloace tehnice, făcută într un loc deschis publicului sau în orice loc în care se adună un număr de persoane care depăşeşte cercul normal al membrilor unei familii şi al cunoştinţelor acesteia, inclusiv reprezentarea scenică, recitarea sau orice altă modalitate publică de execuţie ori de prezentare directă a operei, expunerea publică a operelor de artă plastică, de artă aplicată, fotografică şi de arhitectură, proiecţia publică a operelor cinematografice şi a altor opere audiovizuale, inclusiv a operelor de artă digitală, prezentarea într un loc public, prin intermediul înregistrărilor sonore sau audiovizuale, precum şi prezentarea într un loc public, prin intermediul oricăror mijloace, a unei opere radiodifuzate. De asemenea, se consideră publică orice comunicare a unei opere, prin mijloace cu fir sau fără fir, realizată prin punerea la dispoziţia publicului, inclusiv prin internet sau alte reţele de calculatoare, astfel încât oricare dintre membrii publicului să poată avea acces la aceasta din orice loc sau în orice moment ales în mod individual.